Imaginea de mai jos prezintă un segment lung de 40 de kilometri a Craterului Korolev localizat în emisfera nordică, scrie Phys.
Credit: ESA
„Dorim să automatizăm complet procesul de producere al imaginilor”, a precizat Nicolas Thomas de la Universitatea din Berna (Elveţia) şi unul dintre cercetătorii care participă la misiune. „Odată ce realizăm acest lucru, putem distribui rapid datele comunităţii ştiinţifice pentru analiză”.
În ultimă instanţă, camera va ajuta la caracterizarea trăsăturilor de pe suprafaţă care pot avea legătură cu urmele surselor de gaz de pe Marte.
ExoMars este un program spaţial realizat de ESA şi Roscomos, iar Trace Gas Orbiter este prima dintre cele două misiuni ale programului. Următoarea este programată pentru lansare în 2020 şi va conţine un rover şi o platformă ştiinţifică pe suprafaţa planetei vecine.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Marte era cândva o planetă verde ca a noastră. Ce s-a întâmplat cu aceasta